Ma pregateam sa plec intr-o deplasare de servici, care presupunea si o innoptare departe de casa. Pentru a atenua tristetea copilului, confruntat cu neasteptata despartire de mama (i-am spus in ultimul moment ca plec, o idee nu prea stralucita), i-am promis ca ii aduc un cadou la intoarcere. Bineinteles, am intrebat-o ce si-ar dori. "NU carti, NU CD-uri, NU puzzeluri", veni prompt raspunsul. Oarecum incurcata (caci exact cele trei chestii erau pe lista mea de optiuni), am repetat intrebarea. 'Bine, atunci. Da' ce?' 'Pai o jucarie sau un animal de plus..", clarifica copilul. Si ce i-am adus in final? Doua carti, evident. Intr-o limba pe care copilul nu o cunoaste.. (Mamele sunt niste fiinte imposibile, rele si mai naspa decit doamna invatatoare.)
No comments:
Post a Comment